Multa lume se crede un mini-ninja cand vine vorba de multitasking, dar oare este asta doar in capul lor?
Creierele noastre nu au fost programate pentru multitasking.
Din contra. De cand ne-am nascut, am fost proiectati sa ne focusam pe un lucru deodata. Atunci cand ne bombardam creierul cu mai multe informatii de odata, il incetinim defapt.
Un om de stiinta de la MIT numit Earl Miller spune de faptul ca mintile noastre „nu sunt structurate ca sa faca multitasking bine… cand oamenii cred ca fac mai multe lucruri deodata, defapt ei doar trec de la un lucru la altul foarte rapid. Si de fiecare data cand fac asta, exista un cost cognitiv”.
Acest switching constant de contexte incurajeaza obiceiuri rele in mintea noastra. Cand terminam un task mic (trimis un email, raaspuns la un sms, postat un tweet), corpul nostru produce dopamina, hormonul nostru care este ca un „premiu”. Creierul iubeste dopamina si astfel suntem incurajati sa trecem de la un task mic la altul numai ca sa avem parte de aceasta satisfactie.
Lucrul acesta ne induce un feedback care se tot repeta care ne face sa simtim ca si cum facem foarte multe, dar defapt nu facem mai nimic (defapt, nimic care sa trebuiasca gandire multa). De fapt, unii se refera la email, Facebook si Twitter ca si o dependenta neurala.
Multitasking-ul iti afecteaza eficienta si calitatea muncii
Cand faci mai multe lucruri de odata este mult mai dificil sa iti organizezi gandurile si sa le filtrezi pe cele irelevante.
Un studiu la Universitatea din Londra arata ca subiectii care faceau multitasking in timp ce faceau task-uri cognitive au scazut in IQ. De fapt, scaderile de IQ au fost foarte similare cu efectele unei nopti nedormite sau fumatul de marijuana. Inspaimantator, nu?
Multitasking-ul creste de asemenea nivelul de cortisol, hormonul stresului. Atunci cand schimbi contexte, creierul nostru pompeaza stres si asta ne oboseste, ne face sa ne simtim obositi mentali (uneori abia cand ziua de munca a inceput).
Cel mai mare dusman al nostru cand vine vorba de multitasking? Casutele de mail. Studii au aratat ca pana si simpla posibilitate de a face schimb de contexte, cum ar fi cititul unui mail nou in inbox, poate sa iti reduca IQ-ul cu vreo 10 puncte. Tentatia constanta de a vedea un mail cu bold ne tine mereu distrasi. Un studiu al unei companii globale arata ca angajatii stau 28% din timpul de lucru in email.
Email-ul este problematic, dar scrierea de SMS-uri este si mai rea, pentru ca cere atentie mai mult decat un mail.
Protejeaza-ti creierul formandu-ti un program de verificat mail-uri. Uita-te in casuta de mail doar de cateva ori pe zi, sau in momente clar definite. De asemenea, pune telefonul in sertar si nu il mai baga in seama asa mult daca se poate.
Barbatii se pricep cel mai putin la multitasking
Pentru barbati, daca faci mai multe lucruri deodata iti poate scadea 15 puncte IQ. Te poate face ca un copil de 8 ani. Sa nu te miri cand o sa iti placa desenele si Hannah Montana iar, da?
Pagubele pot fi permanente
Un research nou arata ca efectele cognitive asociate multitasking-ului pot fi permantente.
Un studiu de la universitatea din Sussex UK au facut scanari pe creier(MRI) la persoane care faceau mai multe lucruri deodata (de exemplu sa te uiti la TV si sa scrii un sms). Scanarea a aratat ca subiectii care au facut mai multe lucruri deodata au avut densitate mai mica in cortexul anterior. Nu stiu exact cum se traaduce asta in limbajul de zi cu zi ca nu le am cu medicina, dar cica asta e partea de creier care se ocupa cu controlul emotional si empatia.
Lectia? Multitasking-ul nu este un skill de adaugat in CV, ci mai degraba un obicei prost la care sa ii pui un stop. Opreste notificarile, uita-te mai rar la inbox si pune-ti mintea la contribuite la un singur task, dar bun.
