Scris pe

Jurnalul unei muste

Am crescut si eu mare. Acum am voie sa plec in explorare. Mergand, am ajuns la o gura imensa cu o panza subtire si cu multe gaurele. Asta ma impiedica sa trec aceasta gura in forma de dreptunghi. La o privire mai indelungata am observat ca aceasta panza are o gaura mai mare, prin care am putut penetra in acest teritoriu strain. Multe obiecte stranii imi trec prin fata ochiilor. Este intuneric. Simt in radarul meu ceva in miscare. Este un om. Parintii mei m-au avertizat sa nu ma pun cu aceste creaturi deoarece pot avea in dotare o paleta prin care ne pot curma vietile. Dar, am vrut sa simt si eu cum ii sa enervez un om. Asa ca spre dimineata mi-am luat inima in dinti si am pornit spre subiect. M-am asezat pe fata lui. Dintr-o data a inceput sa se miste totul cu mine si am zburat de acol. Era sistemul lui de auto-aparare. M-am asezat pe picior, dar omul avea instincte prea ascutite. Nici n-am apucat sa stau 10 secunde ca piciorul a tresaltat. Indata, omul s-a trezit din starea de hibernare si nervos dadea cu palma sa ma nimereasca. Dar eu sunt mai rapida. Muhahaha. Totusi, dintr-o eroare de-a mea m-a atins cu dosul palmei. Speriata, am plecat din incaperea aceea pe aceeasi gaura pe care am intrat iar omul si-a continuat somnul. Asta sa-mi fie invatatura de minte, nu ma mai pun cu oameni-. pana deseara .

3 comentarii la acest articol

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Copyright © 2024 toate drepturile
nu sunt
rezervate. Faceti ce vreti, e o tara libera.
Cred ca nu mai are rost sa zic, dar tema e facuta de mine cu Tailwind CSS. Gasesti codul sursa aici.
Inca folosesc WordpPess 🧡. Tema e insa custom Laravel 😎.