Casa, Life | |

Oh, vai, cum sa te muti “la porumb”


Il citesc pe Zoso cam zilnic si am tot respectul pentru el, doar e bloggerul #1 in Romania, dar nu pot fi de acord cu toate ideile lui. O tema recurenta pe blogul lui este mutatul in afara orasului, sau mai bine zis “hai sa facem misto de toti care pleaca din oras”. Vezi aici ultimul articol despre asta unde face misto de George Buhnici ca s-a mutat in Corbeanca si are probleme cu drumul spre casa.

Ceea ce nu inteleg eu e cum oamenii educati nu pot sa inteleaga faza cu progresul si dezvoltarea unui oras. Un oras sanatos se extinde tot mai mult, se dezvolta cartiere noi, se extinde aria orasului. Nu avem cum sa ne aglomeram toata lumea in centrul unui oras, nu e deloc fezabil.

Zoso este unul din oamenii care a fugit de locuitul in Bucuresti tocmai pentru ca e un oras prea mare dar prea aglomerat. In Bucuresti toata lumea cauta sa stea cat mai central. Ceausescu a dus foarte multa lume in Bucuresti dar infrastructura orasului nu a tinut pasul cu lumea care a tot sosit in oras si altfel avem orasul de azi de care multa lume fuge.

O solutie la problema supra-aglomerarii sunt cartierele rezidentiale. Nu toate acelasi standard sau acelasi concept, dar ideea ii ca la inceput toate sunt privite sceptic de lume. Adica de ce te-ai muta “in porumb” asa cum tot zice Zoso si multi din cititorii lui au preluat expresia? Pai hai sa ne gandim logic, fiecare cartier din Bucuresti sau Brasov a fost la fel de mare la inceput? Nu! Totul are un inceput si trebuie sa ai viziune cand te muti intr-o zona in stadiu de dezvoltare. Trebuie sa ai rabdare si in majoritatea cazurilor se vor imbunatati lucrurile.

Nu toata lumea suporta linistea dintr-un cartier in care nu este multa lume sau care e la periferia orasului. Noua de exemplu ca familie ne place unde ne mutam in Arad. Nu prea conteaza ca suntem la marginea campului, pentru ca momentan ne place linistea aia si ca poti oricand sa ai aer curat si sa faci o plimbare in liniste. Adica ieri am mers acolo si cateva ore am tot stat pe camp in fata casei unde fermierii isi strangeau fanul. 

Eu personal consider ca e mult mai fain sa ma joc cu fiul meu pe camp, sa il pun pe o capita un balot de fan sau sa il plimb in siguranta pe strazile din cartierul nostru de la marginea orasului decat sa il plimb in jungla asta de beton printre masini si soferi nervosi.

Eu acum stau si ma intreb, oare ce vor face oamenii care au fugit de aglomeratia orasului intr-o zona mai putin aglomerata dar care in viitor o sa devina la fel ca locul de care au fugit? Se vor tot muta?

Noi privim in perspectiva si vedem planul pe care dezvoltatorul imobiliar il are la cartierul nostru. Adica in fata casei noastre este planificata sa fie zona centrala a cartierului in viitor si chiar un centru comercial si spatiu de birouri. Ce o sa facem atunci, o sa ne mutam? Nu! Populatia se extinde si poate in 20 de ani o sa fie un cartier ca cele din zona centrala a orasului. Doar daca te uiti la strada noastra, in urma cu un an nu era nimic construit pe ea, acum sunt 11 case acolo. Doar pe o strada, dar mai sunt multe altele.

Ceea ce inteleg totusi

Inteleg totusi un lucru pe care il critica Zoso in articolele lui: asteptarile oamenilor sunt mult mai mari decat ar trebui.

Daca te muti intr-un cartier nou, nu te poti astepta sa fie totul ca la carte ca si intr-un cartier vechi de 50 de ani. Strazile nu vor fi din start pavate sau asfaltate, vei avea probleme cu noroiul, iti trebuie o masina sau 2 ca sa ajungi in oras daca nu vrei sa stai dupa autobuz, vei auzi des sunetele masinariilor de constructie, va fi praf si asa mai departe. Trebuie sa fi prea naiv sa crezi ca te muti intr-un cartier in dezvoltare si totul o sa mearga ca la carte.

Uite un mic exemplu: strada mea e una din cele 2 strazi din cartierul nostru care nu e inca pavata pentru ca mai existau case in constructie si treceau utilajele pe aici. Dar acum din cate imi dau seama vor sa vina sa paveze si sa refaca bordurile si nu pot intra cu masina pe accesul auto pentru ca e un sant acolo sapat de ei. Eu puteam sa ma plang, ia uite ce au facut astia, trebuie sa las in drum masina, etc etc. Dar m-am gandit ca totusi e o faza importanta care o vor face si dupa revine la normal, sau chiar mai bine decat inainte.

Cartierul in care am stat eu inainte sa ne casatorim, la parintii mei, este unul foarte vechi, dar totusi de prin 2007 pana in 2012 a fost in reconstructie totala. Era un noroi de nu iti puteai imagina si erau strazi intregi inchise pentru ca nu se putea circula. Deranjul a fost mult mai mare acolo, pentru ca oamenii aveau conditii, dar primarul a vrut sa reconstruiasca zona, sa bage canalizare, borduri si asfalt nou.  Ei bine, daca un cartier nou se face ok din prima, multi ani nu vor mai fi probleme de genul acesta si nu se va pune problema de remodelare a cartierului.

Deci sfatul meu, de nepriceput poate, e sa priviti in perspectiva si sa nu aveti asteptari prea mari din prima cand va mutati in zone noi. Nu totul merge ca pe roate. Daca ne vom plange non stop de conditii oamenii ne vor arata cu degetul si vor face misto de noi: “ia uite fraierii, s-au mutat in porumb si acum se plang”. Infrastructura unui cartier nou nu se face peste noapte daca vrei sa iasa ceva bine.

De asemenea cand te muti in periferie, ia in calcul si ca faci 10-15 minute cu masina pana in oras sau mai mult. Ia in calcul si ca atunci cand copilul va fi adolescent si va merge sa se intalneasca cu prietenii in oras, trebuie sa il duci si sa il aduci cu masina, nu poate merge doar cu autobuzul.

In 10-15 ani cand zonele unde stau cei care fac misto acum vor fi aglomerate si vor fi la cautare cartierele mai noi, cine o sa mai faca misto? 😀 Daca privesti in perspectiva, lasand la o parte problemele minore ce se pot remedia, iesi destul de castigat daca te muti de la inceput intr-un cartier in dezvoltare.

Cat despre noroi si belti… exista cizme de cauciuc 😂.

Nu există progres fără încredere în viitor.

 John F. Kennedy

Postari asemanatoare

8 responses to “Oh, vai, cum sa te muti “la porumb”

  1. Zoso e un dobitoc care scrie doar pentru trafic, restul e istorie.

    1. Da mah da sa scrii pentru trafic de cativa ani numa de domeniul asta? E clar ca asta e parerea lui de cartierele noi.

  2. Si noi suntem porniti sa iesim un pic din oras, dar nu suntem siguri ca vrem permanent in zona de case. La noi e destul de multa poluare, avem o casa la tara destul de ok aranjata dar parca nu as sta decat in weekend acolo 🙂

    1. Noi suntem obisnuiti la casa de mici si ne simtim nasol la bloc, nu ne place deloc. De aia preferam casa si o zona linistita, am avut destula galagie in oras.

  3. Ala din poza este BALOT,nu este CAPITA.

    1. Ma scuzati :)) nu le am cu astea

  4. Ai grija la un singur lucru cu privire la increderea ta in viitor.
    Ca traiesti in prezent si platesti in prezent si probabil si in viitor pentru increderea aia a ta in viitor.
    Eu am apartament in Bucuresti, nu prea central, da’ e totusi autobuz si la ceva distanta si metrou si am si casa la porumb cum zici tu. La foarte porumb, intr-un sat.

    Realitatea-i ca nu pot trai decat partial la porumb acolo unde-mi place viata mai mult decat in jegul asta de oras.
    Habar nu am cum e in Arad dar ar trebui sa faci urmatoarele calcule simple.
    0)

    Noi privim in perspectiva si vedem planul pe care dezvoltatorul imobiliar il are la cartierul nostru.

    Asta-i teribil de gresit. Pentru ca presupunand ca totul merge bine, dezvoltatorul isi poate ajusta planul in functie de resursele lui financiaresi de cine plateste mult pentru ce.
    Daca in 5-10 ani de acum nimeni nu prezinta cerere pentru zona office/ industriala acolo – pentru aia ar trebui sa existe infrastructura si investitii in zona, isi va restructura planurile si va pune casa langa casa.
    Daca lucrurile nu merg bine, ca din timp in timp mai apare cate o criza economica, poate dezvoltatorul tau vinde bucata de teren pe care n-o poate valorifica iar urmatorul are propriile planuri, sau poate decide ca nu are nimeni bani de birouri, nici macar de case si decide sa faca blocuri pentru restul de saraci care nu au unde locui si pe care ii poate ademeni pe urma “ca, uite, e deja un cartier aici, nu sunteti in camp, doar la marginea orasului.
    In momentul ala va strica petrecerea la toti cu aglomeratia si jegul caracteristice blocurilor.
    *Aici am presupus ca te muti la casa in camp, ar fi absolut stupid sa te muti la bloc in camp, alegere mai proasta decat aia nu exista.
    Inteleg de ce te-ai muta la casa in camp, ca in viitor sa fii un nene smecher cu o casuta intr-un cartier decent, dar daca te muti la bloc ai fi sarac si in viitor :).

    1) Cat de mult te imobilizeaza costurile cu casa de acolo? Sunt suportabile in cazul in care te decizi ca nu iti place, sau ai oportunitati mai bune de locuit, viata, job , in alta parte, sau esti complet imobilizat acolo ? Sau, e imobilul tau usor sau macar relativ vandabil, daca te decizi s-o faci ? Daca iti iese ca esti legat de maini si de picioare acolo pentru urmatorii 10-15-20 de ani iti urez noroc, ca altceva nu am ce.

    2)Poate lucrezi de acasa si tu si sotia, ceea ce e ok, ca daca nu, trebuie sa iei in calcul si timpul in trafic. Dar scoli si locuri undecopilul sa petreaca timpul util sunt in zona? Poate vrei un curs de fotbal/ stiinte/ limbi straine & shit pentru el. Vine cineva la tine acasa sa predea asta? Daca e individual va trebui sa platesti suprataxa de vip. Daca trebuie sa il transporti tu, ai unde la o distanta utila?

    3) Asistenta medicala, shopping, cinema si alte chestii care nu-ti lipsesc pe termen scurt, cat te dai pe un balot de paie, dar pe termen mediu se aduna si deranjeaza.

    Asa se face ca desi e vacanta de vara eu trebuie sa ma mai trambalez la Bucuresti la dentist sa-mi stranga sarmele in gura, sotia mai merge la nu stiu ce salon de orice fac femeile, mai am niste amici in zona, mai trebuie sa ajung la aeroport pentru diferite chestii.

    In final e un hack pentru saraci, iar eu am casa aia doar ca deja era acolo, fiind detinuta de tata si doar ce am renovat-o. Si pentru ca nu imi permit o casa in Bucuresti sau Otopeni, intr-o zona misto si fara jeg – cu banii jos. SI ca nu mai vreau sa fiu dator la banci.

    Altfel, enjoy. Eu mi-am dat seama ca traiesc si muncesc in prezent si vreau sa ma bucur de viata acum nu la 60 de ani si lucrez la asta.

    1. Eu am scris ce am scris in ideea ca dezvoltatorul imobiliar e super misto, cunosc toata echipa in mare parte si e cel mai bine vandut cartier de case din Arad. Au trecut de o criza imobiliara pana acum cu succes si ei zic ca au planuri facute si pentru urmatoarea criza. De exemplu acum sa va incepe o zona de case gen bloc, dar cu 3 etaje doar. Toata zona va fi asa, case mari cu 3 etaje, fiecare familie la un etaj. Parcari, alea alea. Sala de cinema deja este 99% facuta tot de cartier si de exemplu acum vara se fac evenimente cu filme in aer liber sau desene pentru copii. Exista parc in fiecare zona. Momentan costurile cu casa sunt mari pentru ca sunt la finisaje si alea costa, dar pe cand ne mutam o sa fie super lejer si suportabil pentru cat castig ca programator. Exista deja o gradinita in cartier, cea mai buna gradinita privata din cartier au deschis si aici filiala. E mai scumpa ca e privata, dar e decenta la pret pentru ce ofera (2 minute de casa noastra pe jos). Au deja plan unde vor sa deschida scoala, probabil tot privata va fi si aia cu legile de la noi, dar o sa fie. Si aia e in proiect in capatul strazii noastre. Tot 2 minute de mers pe jos. Cartierul e imprejmuit cu un gard si la soseaua principala este statie de autobuz daca nu ne merge masina sau ceva. Faci 5 minute cu autobuzul pana la tramvai sau alte zone. Nu e drum aglomerat ca sa facem mult pe drum, sunt o gramada de cai ce access nu un singur drum (pot ajunge prin cel putin 10 cai in cartier, in mare parte pentru ca o pot lua pe centura). Ideea ii ca asta e cartier din Arad desi e la margine, nu o sa fie asa mult de mers cum ai tu de mers dintr-un sat. Sotia da de carnet anul acesta sper, ii iau o masina si vom avea amandoi masina, sa nu imi intrerupa mie ziua de lucru ca sa o duc la coafor cum ai zis. Blocul la care stau acum e la 15 minute de o statie de tramvai pe jos, deci cam tot aia e, tot la masina apelez cel mai des. Avem si magazin in cartier nu trebuie sa ma duc pentru o paine-suc-inghetata in centrul orasului. Lucrand de acasa si avand amandoi program flexibil pot sa fac un drum de 20 de minute (10 dus 10 intors cu trafic moderat) sa duc copilul la un curs. Ce lipseste e shopping, care nu suntem noi genul sa fim toata ziua in mall si poate asistenta medicala, desi pana la medicul de familie facem 10 minute de la bloc, 15 de la casa. E ok. Singurul lucru care as vrea eu sa il fac dupa ce terminam de finisat si mobilat casa cat sa ne mutam acolo e sa pun 2 rate pe luna in loc de una si sa scada perioada de creditare. Nu am vrut sa risc ca sa pun o perioada mica si rata mare, mai bine cea mai mare perioada si sa pot sa platesc anticipat cat vreau eu. Arad-ul e momentan mic si cam in orice punct as merge, fac cam acelasi timp. Gandeste-te ca am strabatut de la intrarea orasului pana la casa, la ora 9 seara, in 10 minute. Nu au fost semafoare sau altceva, dar 10 minute. Atata de mare e orasul :)). Nu se compara cu Bucuresti dar ideea ii ca Arad-ul e in dezvoltare si se mareste, dar nu prea are unde sa se mareasca daca nu in zonele marginale.

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.